klonopin for quitting weed klonopin 2mg vicodin klonopin mixed

tramadol adrenaline tramadol 50mg tramadol and urine drug screen

mixing phenergan and valium buy valium online diazepam West Palm Beach

interaction between suboxone and ambien buy ambien online song about ambien

order ultram North Charleston buy tramadol mixing amitriptyline and tramadol

interaction between metoprolol and valium diazepam 5mg 20 valium a day

will 5mg diazepam get me high order valium can valium be taken with celexa

alcohol xanax sleep xanax for sale best generic 1mg xanax

soma elektrik teknolojileri geliştirme ve eğitim telefon soma online soma in the vedas

soma mou live soma carisoprodol soma intimates carlsbad ca

Stațiune

Stațiunea Vatra Dornei este situată în inima Carpaților Orientali, la egală distanță față de cele două laturi ale lor (estică și vestică), în cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordică de grupa centrală a acestora. Așezat la confluența Bistriței Aurii cu cel mai însemnat afluent al său din cursul superior – Dorna, orașul are o poziție deosebit de favorabilă față de câteva importante căi de comunicație. Astfel, Vatra Dornei este străbătută de cea mai importantă cale ferată care trece din Moldova în Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca (prin Dej), iar printr-o serie de șosele naționale realizează legături cu Transilvania (peste pasul Tihuța), cu Maramureșul (peste pasul Prislop), cu Moldova (prin pasul Mestecăniș), precum și de-a lungul văii Bistriței.

Istoric – Municipiul Vatra Dornei

Vatra_Dornei_centru_2Vatra Dornei este un municipiu din județul Suceava, în nord-estul României. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina. Declarat municipiu în anul 2000, Vatra Dornei este cunoscut încă din secolul al XIX-lea ca stațiune balneo-climaterică și stațiune pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Cadrul Istoric

foto_vecheToate datele expuse constituie materialul păstrat din generație în generație prin viu grai și foarte puțin în cronici. O istorie a orașului Vatra Dornei bazată pe documente scrise nu există și singurele informații incomplete și ele, aparțin lucrării “Monografia Moldovei” tipărită în 1899 de George de Catargi, Eduard Fischer și Ladislaus Zurkowski, sau în Topografia Bucovinei” de dr. Daniel Verenca. Mai există de asemenea Istoricul Ocolului Campulung, tipărit în 1960 de Teodor Balan. În Monografia Bucovinei, George de Catargi, Eduard Fischer, și Ladislaus Zurkowski precum și în Topografia Bucovinei, dr. Daniel Verenca, susțin că în aceste părți, pe la începutul secolului al XII-lea, adică pe la 1120, ar fi fost o mică republică românească independentă, ca parte constitutivă a Ocolului Câmpulung, care cu 232 de ani mai târziu adică prin anul 1352, a devenit dependentă de noul principat al Moldovei întemeiat de Dragoș Vodă confirmând, că populația acestui teritoriu a sporit cu emigranții veniți din Ardeal.

primaria_1910Dimitrie Onciu în al doilea volum de istorie din 1915, vorbește ceva despre existența unui voievodat în aceste părți dinainte de întemeierea Moldovei, amintind că aici a fost primul centru al descălecătorilor din țara de peste munți sau, cum susține C.Giurescu, “o veche formă de organizare” – poate cnezat – după supunerea căruia locuitorii și-au păstrat o parte din drepturi și altceva nimic. Până în anul 1595 nu se vorbește nimic de Dorna, dar asta nu înseamnă că ea n-a existat, căci după acestă dată existența ei este foarte des amintită în documente, locuitorii ei fiind implicați în mari neînțelegeri cu bistrițenii si apoi, după 1775 în documentele care vorbesc despre suferințele la care i-a supus stăpânirea austriacă.

CazinouO explicație plauzibilă a numelui de Dorna bazată pe înscrisuri, este greu de oferit cititorului. Originea sa celtică, așa cum susțin unii, e greu de dovedit. De altfel, numele “Dorna” sau nume asemănătoare acestuia se întâlnesc și în toponimia altor țări. O localitate Dorna se află în provincia germană Reusz, o altă Dorna există și în Turingia, și un Doern în Olanda. În limba dacă se numea “Dzerna”, iar la romani “Durnacum”. Slavii au numit-o “Durna” , iar la români a ajuns “Dorna”. Slavii numeau – dolina – o vale cu apa și acest cuvânt se pare că a devenit Dorina prin rotacism și eliminarea literei “i”, cuvântul Dor(i)na a devenind Dorna.
Dicționarul limbii române editat de Academia R.P.R. în 1958, explică cuvântul “Dorna” prin vârtej, vâltoare, bulboană, deci tot o vale cu apă. Între istoricii mai vechi numai Dimitie Cantemir a fost preocupat de existența acestor locuri, în lucrarea sa “Descrierea Moldovei”, pa care le așează într-o categorie cu cele din Vrancea și Tigheci, susținând că existau țărani care se bucurau de o anumită libertate republicană, deci Ocolul Câmpulung ar fi fost o republică românească independentă pe la începutul secolului al XII-lea.

Primaria_Vatra_Dornei_2În sprijinul părerii sale D.Cantemir lănsând informația că țăranii exercitându-și dreptul de țărani liberi, destituiau din când în când pe domnul țării, adoptând stăpânirea polonă. Informația nu se confirmă, sau bănuim că se refera la cazul izolat din domnia părintelui său. Dacă locuitorii plăteau bir domnului Moldovei, nu mai putea fi vorba de “stat în stat” sau “republică”.

Legenda Dornei

reprezentare_graficaBătrânii povestesc în legătură cu numele de Dorna a orașului următoarea legendă. Dragoș Vodă, “descalecătorul” Moldovei a venit să vâneze în părțile noastre. Aici a întâlnit o fată frumoasă ca o zână, cu păr bălai și cu numele de Dorina. Dragoș a plecat la vânătoare și într-o pădure deasă i s-a arătat o căprioară pe care a început să o urmăreasca. Căprioara iute de picior, a scăpat însă mereu de săgețile vânătorului, dar ostenită, s-a oprit pentru o clipă să-și tragă sufletul lângă un brad cu trunchiul gros.
taraniDragoș a întins arcul și a tras. De după copac s-a auzit un țipăt omenesc de durere și căprioara a făcut un salt, după care s-a pierdut în padure. Dragoș s-a apropiat de brad și a văzut că în locul căprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscări Dragoș a înmormântat-o chiar pe locul unde fusese ucisă și în amintirea ei a botezat locul și râul din preajmă Vatra Dornei, devenită în timp Vatra Dornei de azi. Pe fată o chema Dorina, așa cum se numesc și astăzi multe fete din partea locului și sunt alintate de cei apropiați Doruța sau Dorna.